Despre filmele care-ţi arată lucruri ce ţi se pot întâmpla şi ţie ai tendinţa de a spune lucruri de bine după ce citeşti The End-ul de pe generic. Cumva te identifici cu unul dintre personaje (sau chiar cu mai multe) şi îţi uieri în barbă fraze de genul “băi nene, ce făceam eu dacă eram în locul lu’ ăla?”.
Reservation Road e un astfel de film. Să vă explic: în colţul roşu avem familia lui Ethan Learner (Joaquin Phoenix) şi a Emmai Learner (Jennifer Connelly – urâtă, de data asta), plus cei doi copii – o fetiţă şi-un băieţel. Ei se întorc de la un recital de violoncel al puştiului Josh. Happy family, totul ok. În colţul albastru, avocatul Dwight Arno (Mark Ruffalo) se întoarce de la meciul de baseball al echipei Red Sox, împreună cu fiul său, Eddie, pe care-l luase “pe semnătură” de la ex-soţie. Noapte. Condiţii meteorologice: ploaie. La un moment dat, Ethan se opreşte să cumpere ceva de la o benzinărie iar Emma îl îndeamnă pe fiul ei să elibereze licuricii pe care-i avea într-un borcan. Josh se conformează dar… ghinion: traversează strada (Reservation Road, da) exact când semi-adormitul şi încărcatul de probleme Arno trece pe acolo. Buf! Josh e îngeraş instant iar Arno execută elegant ceea ce în codul rutier se numeşte simplu “fugă de la locul accidentului”.
De aici încolo, filmul e o tragedie totală. Poliţia nu-l găseşte pe făptaş iar Ethan, tată dărâmat, încearcă să facă totul pentru ca făptaşul să nu rămână nepedepsit. Inclusiv să-şi angajeze un avocat. Ghici pe cine? Eeexact! Pe Arno.
Filmul nu are nimic surprinzător. În mod normal, e de-a dreptul tern dacă tensiunea tragediei petrecute n-ar domina atât de tare conştiinţele celor doi taţi. Asta e salvarea lui i pentru asta Reservation Road merită o şansă, izvorâtă măcar din întrebarea pe care ţi-e frică să ţi-o pui cu adevărat: “Dacă mi s-ar întâmpla mie…?”
Reservation Road. 2007. 102 min. Regia: Terry George. Scenariul: John Burnham Scwhwartz. Cu: Joaquin Phoenix, Jennifer Connelly, Mark Ruffalo.
Trailer:
