Sony Vaio FW – acest James Bond al laptop-urilor

Acum câteva săptămâni povesteam că am fost la lansarea noilor game de laptopuri Sony Vaio, Z şi FW. Vaio este pentru zona calculatoarelor portabile cam ce este Mercedes pentru zona auto. Dacă vezi un laptop într-un film există două posibilităţi: ori e un Mac Book ori e – mult mai probabil – un Vaio. Dacă Bond, James Bond, foloseşte un Vaio, atunci e clar că trebuie să ne referim la acest brand ca la “creme de la creme”.

Ani de zile, laptopurile Sony Vaio s-au cocoţat în topurile preţurilor, fără a da vreun semn că au de gând să se mişte de-acolo. Dacă vrei un costum Armani, plăteşti. Dacă vrei un Vaio, fă bine şi scoate banii din buzunar. Iată însă că odată cu scăderea generală a “scorurilor” la electronice, Sony a început să facă mici compromisuri. Dar despre asta mai încolo.

Cum am de gând să-mi schimb laptopul şi încă nu m-am hotărât spre ce marcă să mă îndrept, şi cum abia ce fusesem la lansarea noii game unde am remarcat seria FW – multimedia oriented – i-am rugat pe prietenii noştri de la SmartPoint, agenţia de PR a lui Sony, să ne trimită câteva zile în teste un model. L-am primit fără ezitare şi m-am bucurat două săptămâni de un Vaio FW 11M, unul dintre cele 3 modele principale ale seriei FW – cel cu disc Blu-ray.

Fără a face un review foarte amănunţit al modelului, mă voi referi pe scurt la părţile lui bune şi la cele (rare) care mi s-au părut mai puţin reuşite. Principalul lucru care sare în ochi când ţii în faţă un Vaio seria FW este mărimea displayului. Fiind targetat multimedia, Sony a creat primul lor laptop cu un ecran panoramic de 16,4 inci, cu o rezoluţie înaltă, 1600 x 900. Adăugând interfaţa de ieşire HDMI, unitatea combo Blu-ray (în variantă cea mai de sus a seriei cu inscriptor de discuri Blu-ray) şi placa video ATI Mobility Radeo 256 MB, rezultă un laptop care oferă o calitate deosebită a imaginii. Cu alte cuvinte, filmele se văd beton, fără acele deranjante dungi orizontale negre pe care le oferă orice display 4:3. Culorile sunt bogate, contrastul e perfect iar unghiul de vedere este mult mai bun decât la alte laptopuri, adică te poţi uita fără probleme şi dintr-un unghi de 45 de grade. Dar şi de la o depărtare de câţiva metri – culorile nu pălesc şi strălucirea este remarcabilă.

O altă inovaţie făcută de Sony are legătură cu tastatura, care acum este în stil MacBook: tastele nu mai sunt unele lângă celelalte ci sunt despărţite, fapt care face tastarea mult mai uşoară (şi automat greşelile de typo mai rare). M-am documentat şi am aflat că, de fapt, chiar Sony a inventat acest tip de tastatură şi nu Apple. Tastarea este o adevărată plăcere, parcă-ţi vine să baţi încontinuu ba chiar să te-apuci să scrii cărţi cu mii de pagini.

Procesorul este un Intel Core 2 Duo T9400, laptopul are 4GB de RAM, un HDD de 250 GB şi cântăreşte 3,1 kg. Autonomia acumulatorului e destul de ok, fără a impresiona – te poţi baza pe el mai bine de două ore, asta dacă nu vrei ca în acest timp să-i soliciţi la maxim memoria. Un film de lungime medie se poate vedea înainte ca bateria să moară şi să ceară o reîncărcare de la priză. Am uitat să spun- trebuia să încep cu asta – că designul este de mare calitate, o adevărată încântare a privirii – carcasă gri metalizat, linii elegante şi un bec plasat la încheietura dintre cele două clape, care-şi schimbă culoarea în funcţie de modul în care se află laptopul. Şi să adaug câteva vorbe despre conectica perfectă: 3 porturi USB, FireWire, cititoare de carduri de tot felul, HDMI, VGA, etc.

Mai puţin încântat am fost de sonor – poate unicul punct la care seria FW lasă un pic de dorit. Pentru un laptop multimedia, nivelul sonorului este destul de slab. La căşti se aude perfect, însă dacă îl laşi pe “liber”, simţi nevoia să-l dai mai tare chiar şi când volumul e la maxim. Nu am instalat nici un joc pe el dar m-am “dat” un pic cu cele preinstalate (nu ceva pretenţios) şi părea să se mişte bine. Sigur, probabil nu are cum să ruleze perfect un Half Life, de pildă, dar sunt sigur că-l “duce” onorabil.

Vaio FW vine cu Windows Vista instalat dar şi cu multe softuri incluse, dintre care aş remarca Adobe Elements. După cum spuneam există trei versiuni – prima, FW11E, are unitate optică DVD-RW şi se găseşte la Sony Center la un preţ de 3849 lei (TVA inclus). A doua, FW 11M,  are Blu-ray reader şi costă 4449 iar a treia, cu combo Blu-ray, ajunge la 5649. Ca să fiu sincer, le-am văzut pe alte site-uri online la şi la preţuri ceva mai mici (cu 2-3 milioane) şi am tras concluzia, de care scriam şi la început, că achiziţionarea unui Vaio nu mai e o treabă chiar atât de exclusivistă. Sigur, privind la preţurile de peste Ocean te întrebi de ce n-ai avut norocul să te naşti acolo – ai putea să iei un FW 11M, de pildă, cu fix 899 de dolari, adică undeva la 2200 lei. Dar asta e oricum o discuţie inutilă.

Una peste alta, Sony Vaio seria FW e un laptop de clasă, solid, confortabil, elegant. Rămâne veşnica discuţie dacă merită să plăteşti ceva mai mult pentru un Vaio, în condiţiile în care alte branduri oferă aceleaşi caracteristici la preţuri mai mici. Dar cum în cinematografie unul singur esteBond, James Bond, şi în “laptopărie” există doar un Vaio. Sony Vaio.