Una dintre ocupaţiile pe care mi-am făcut-o mergând cu metroul de la o vreme (din cauza codurilor de diverse culori, motiv pentru care am reînceput să-i apreciez avantajele) este să observ cum se comportă oamenii când n-au ce face. În metrou, de regulă, dacă nu-ţi faci de lucru, nu prea ai ce face. Cititul la infinit al acelui sticker cu Reguli de comportament în metrou nu e o activitate foarte plăcută, pentru simplul motiv că ajungi să-l înveţi pe de rost şi să te gândeşti că, la un moment dat, de-al naibii vei încerca să intri cu o bicicletă pe peronul fostului cal-galben. Ca să vezi dacă te opreşte cineva.
