Monştrii regulamentelor

Când regulamentele sunt strâmbe, ele nasc monştri. Unul dintre ei e Argăseală. Toate declaraţiile pe care le-a dat azi (vineri) sunt tembele. Nici n-ar putea fi altfel. Steaua, cea mai norocoasă echipă din fotbalul românesc (şi cea mai bună) din toate timpurile, are toate şansele să prindă CFR-ul din urmă, după acest 3-0 care i se va oferi la masa verde. Iar Argăseală se supune acestei realităţi cu mina omului care a câştigat ceva ce i se cuvine. Numai că nu i se cuvine nimic iar la 0-1, nu-i rămânea decât să se bată pentru locul 2.

Un alt monstru a Manea. Nicolae Manea. Frustrarea rapidiştilor e evidentă şi absolut normală. Numai că Manea aruncă săgeţile aiurea, în loc să se concentreze pe esenţă. El îi ia la mişto pe stelişti că au fugit la vestiare. Păi ce-ar fi trebuit să facă, din moment ce arbitrul fluierase finalul partidei? Să stea pe teren şi să-şi ia scuipaţii şi brichetele în cap care de ani de zile se aruncă pe Giuleşti şi nimeni nu ia nici o măsură? În plus, dacă-l întrebi cine e patronul Rapidului, Manea dă un răspuns năucitor: “Nu ne interesează pe noi lucrurile astea!”. De parcă ar lucra pentru Minerul Osândirea.

Al treilea monstru, unul mai mic, e Deaconu. Arbitrul, altfel perfect acoperit de regulament, şi-a exagerat misiunea şi a acţionat sub impulsul nervilor, oprind meciul fără cel mai mic scrupul. Come on! A fost o monedă. La meciul de acum doi ani, când Tudor a fost cât pe-aci să ia aceeaşi măsură, suporterii mai aveau puţin şi-şi aruncau mobila de dormitor pe teren. În plus, dacă nu l-ar fi lovit tocmai pe el (din greşeală), Deaconu – care oricum s-a dus a doua oară aiurea în zona fierbinte în loc să stea cât mai departe de ea – n-ar fi oprit partida.

Regulamentul e strâmb, din păcate. Fotbaliştii suferă de pe urma nemernicilor care vin pe stadioane ca să-şi exhibe pornirile violente când, din contră, ele ar trebui inhibate în fundul puşcăriilor. Acum câteva zile s-a pronunţat sentinţa împotriva celebrului Tweety, suporterul stelist care a masacrat un cameraman cu lanţul: UN AN CU SUSPENDARE! Decizie luată la un an de la incident. Justiţia română e mai găunoasă ca un şvaiţer mucegăit. Asemenea sentinţe duc la exacerbarea manifestărilor violente pe stadioane şi în afara lor. În Anglia, huliganii – cei care au avut norocul să scape de pârnaie – au interdicţie pe stadioane şi la ora meciului trebuie să se prezinte la secţia de poliţie. În Anglia poţi să te duci cu prietena, cu copilul, cu bunica la meciuri. În România, ăsta e un risc de gradul unu. Pentru că nimeni nu-şi face datoria: jandarmi, conducători, poliţie.

Nu ştiu dacă decizia lui Deaconu va avea urmări pozitive. Rapidul rămâne fără puncte şi, probabil, fără teren propriu vreo 7 etape, fără antrenor şi cu cine ştie ce patron. Steaua rămâne cu victoria dar cu gustul amar al unei decizii care nu i se cuvenea. Regulamentul e strâmb şi loveşte în munca jucătorilor, nu în nimicnicia animalelor din tribună.