N-am fost niciodată un fan al lui Mickey Rourke. M-a enervat privirea libidinoasă pe care i-o arunca lui Kim Basinger în timp ce aceasta strip-uia de zor în 9 săptămâni şi jumătate. Luaţi-o cum vreţi: invidie adolescentină sau pur şi simplu intuiţie masculină – Rourke era un ticălos. Ca ironie a sorţii, Basinger l-a numit cândva pe fostul ei partener de film, “Scrumiera umană”. De aceea nu l-am căutat mai apoi cu ostentaţie prin filme. Mi-a sărit în ochi în Orhideea Sălbatică şi l-am mai urât o dată, în amintirea lui Kim şi întru admiraţia lui Carre Otis, o actriţă cu mare potenţial, aproape ucisă însă, între timp, de heroină şi de bulimie. Şi, cu care, se spune, Rourke a făcut sex real în timpul filmărilor, pentru ca mai apoi s-o ia de nevastă.
L-am regăsit pe Rourke prin 2005 în Sin City al lui Frank Miller, ieşit dintr-o perioadă a vieţii cu care nu mulţi se pot lăuda sau, mai degrabă, ruşina. Scandaluri, accidente, beţii, droguri şi filme (proaste) printre picături. O carieră de boxeur în tinereţe (12 victorii la rând ca amator), abandonată şi resuscitată în anii 90 dar rapid căzută în derizoriul unei vieţi haotice. În Sin City, Rourke a dat însă startul renaşterii care, însă, a venit trei ani mai târziu odată cu acest surprinzător rol pe care îl face în The Wrestler.
Poevstea unui luptător puriu, cu o istorie glorioasă în ring dar cu un prezent mizer. Nevoit să-şi ducă viaţa într-o rulotă a cărei chirie cu greu o poate plăti, măcinat de păcatele unei tinereţi în care şi-a abandonat familia şi în special propria fată, care acum îl reneagă, Randy “The Ram” Robinson trăieşte din spectacole locale de wrestling, în care se auto-mutilează pentru a spori show-ul unui sport ciudat în care teatrul se împleteşte cu realitatea crudă. Distrus sentimental, încercat de un atac de cord care îl răvăşeşte după un meci, “Berbecul” încearcă să se lipească de o dansatoare de striptease (Marisa Tomei), neratând astfel o bună ocazie pentru un nou eşec.
Rourke intră perfect în pielea acestui personaj în care parcă-şi joacă propria viaţă. Dacă ne gândim la fosta lui carieră de boxeur, probabil nici nu i-a fost foarte greu. Iar nominalizarea la Oscarul 2009 pentru un rol masculin a venit în mod firesc, cinefilii aşteptând de multă vreme o re-inventare a celui care pe vremuri rupea inimi. Urât, respingător, umflat de steroizi, cu plete dizgraţioase, Mickey Rourke face în sfârşit, la 52 de ani, rolul carierei sale.
P.S. Un cuvânt despre Marisa Tomei, care a primit – în mod absurd – o nominalizare pentru Cel mai bun rol secundar feminin. La 44 de ani, femeia asta arată într-un mare fel! Fie şi numai dacă vreţi să vedeţi o pereche de sâni perfecţi, nu rataţi The Wrestler!
The Wrestler. 2008. 115 min. Regia: Darren Aronofsky. Scenariul: Robert D. Siegel. Cu: Mickey Rourke, Marisa Tomei.
Trailer:
nexus6
January 30, 2009Putin off topic asa, dar am constatat ce “obraznica” a devenit Marisa Tomei in Before the Devil Knows You’re Dead, unde am ramas masca sa vad ce ne-a ascuns atatia ani… Cred ca ea cand era tinerica avea trupul batran si ponosit si pe masura ce au trecut anii a intinerit si a inceput sa vrea roluri din astea “fara haine”…:)
zully
February 8, 2009l-am vazut pe Mickey Rourke intr-un interviu pe unul dintre posturile televiziunii britanice, in care-si facea un fel de mea culpa, in legatura cu greselile sale din tinerete. spunea acolo ca femeia vietii lui este Carre Otis si parea sa regrete felul in care s-au despartit. era sincer pina la lacrimi si covirsit de singuratate. reporterul care-i lua interviul atingea fara mila tot felul de subiecte dureroase, rasucind cutitul in ranile lui, de la nefasta lui operatie estetica ce l-a desfigurat pina la esecurile in amor. raspunzind tuturor intrebarilor, Mickey parea sa-si explice, de fapt, lui insusi cum a ajuns dintr-un tinar nesabuit si arogant o ruina. a fost un cutremurator act de sinceritate. rolul din The Wrestler i-a prins mai mult decit bine : )