N-am mai văzut de multă vreme o animaţie pe teme serioase. Persepolis este ceva de genul ăsta. Pe la jumătatea filmului mă întrebam dacă subiectul ar fi avut acelaşi farmec dacă ar fi fost ecranizat normal, cu actori în carne şi oase. Probabil că în acest caz ar fi transmis o oarecare undă de banalitate. Aşa însă, dacă accepţi compromisul de a privi animaţia ca pe un lucru foarte serios, vei trăi o experienţă (probabil) nouă. Şi foarte fericită.
