Ed’s Blog

Partea mişto la a avea un iPhone este că nu te plictiseşti niciodată, digitally speaking. Când n-ai ce face, când cu adevărat nu ai ceva de făcut – de pildă, stai la coadă la policlinică pentru nişte analize amărâte şi cohorta de babe+moşi te priveşte cu suspiciune şi duşmănie că ai îndrăznit să intri pe uşa aia blestemată înaintea lor – îl scoţi şi te-apuci să-l pipăi. În definitiv, d-asta a făcut Jobs iPhone-ul: ca să fie pipăit. Deocamdată nu dă voie la pipăit oficial conţinut pentru peste 18 ani, dar asta nu e neapărat o problemă: îţi poţi încărca propriul conţinut, pe riscul tău (de a fi pipăit la rându-ţi de către baba care a venit pentru o radiografie la splină şi care a tras cu ochelarul la contentul tău matur).

Acesta e un fel de jurnal tech. În fiecare zi ne lovim de tot felul de scule şi ştiri despre scule. Am ajuns un soi de gadget-freak. De fiecare dată spun: gata, ajunge! Nu mai vreau lucruri electronice în jurul meu. Nu mai vreau chestii cu display-uri, cu taste, cu manete, cu usb-uri şi jack-uri, cu microfoane şi difuzoare, cu led-uri şi oled-uri. Nu mai vreau fire, nu mai vreau wireless-uri. Nu mai vreau prize.

Am copilărit vizavi de patinoarul ”23 August” (actualul ”Mihai Flamaropol”). Îmi petreceam deseori dimineţile fie în curtea patinoarului, fie pe marginea lacului de lângă el, fie chiar în interior, asistând la încinse dueluri hocheiste. Îmi amintesc că, la un meci dintre Steaua şi Dinamo am stat în spatele porţii lui Netedu şi i-am făcut tot meciul anti-galerie portarului stelist. Stăteam în bloc cu dinamovistul Huţanu, portar de clasă mondială, şi eram atât de mândru de asta încât trebuia să-mi exhib alb-roşiismul prin toţi porii. Oricum, am crescut alături de nume ca Tureanu, Axinte, Pisaru, Antal, Varga, Ioniţă, Solyom, Costea, Gal, Pană şi alţii, oameni care, indiferent de culorile clubului la care activau, au scris istoria hocheiului într-o perioadă în care acest sport însemna pentru România şi altceva decât absurdele dueluri Steaua – Ciuc de astăzi (da, oamenii aceştia chiar au învins Statele Unite cândva). Revenind, ştiam patinoarul ”23” din scoarţă-n scoarţă, inclusiv cu faptul că iarna era deschis publicului pentru agrement.