Filmul olandezului Anton Corbijn (cunoscut mai mult pentru documentarele video făcute pentru trupa U2) e simpatic din măcar două puncte de vedere, dincolo de scenariul confuz în privința acțiunii. Primul ar fi acela că îl duce pe George Clooney într-o zonă cinematografică europeană, plasându-l în atmosfera liniștit-încărcată a unui sătuc italian uitat de lume din vremea Evului Mediu într-un decor magnific. E drept, Clooney nu pare foarte acomodat cu ideea și pare mai degrabă a se lupta cu un rol în care la început nu vorbește mai deloc apoi, îndrăgostit fiind de cea mai cool curvă a bordelului local, devine mai degrabă ursuz și impacientat, cu lăbuțele scoase cam inoportun dintr-o carapace de mother-fucker dur aflat la limita unei pensionări premature din job-ul de killer plătit.Un rol de auto-izolare în închisoarea propriei vieți periculoase, nimic nou până la urmă.