Premiere choice

Într-o perioadă în care în fotbalul nostru domină haosul, e mai precaut să te concentrezi pe campionatele străine. De ce să “admiri” dictatura de la Steaua dacă poţi să te bucuri de un sprint colosal marca Theo Walcott? De ce să te doară stomacul de la miserupismul rapidist, când poţi urmări ce mari investitori vin la Sunderland sau pe cine vor să mai cumpere arabii de la Man City? De ce să râzi amar de Turcu de la Dinamo, când te poţi amuza cu Sir Ferguson care, la 0-0 cu Tottenham în minutul 90, face poante pe marginea terenului, spre deliciul unui White Hart Lane ostil?

Fotbalul în Anglia e un balsam cu care te dai după iritaţiile provocate de Liga 1. Bless Eurosport 2 for bringing it in our homes! Cele patru “mari” din Insulă dau cel mai bun sens acestui sport pe care alţii l-au adus în mocirlă. Sezonul acesta, Liverpool pare hotărâtă să uite de anul 1989, ultimul în care a gustat din cheesecake-ul de campioană. În coasta “cormoranilor”, “albaştrii”, “diavolii” şi “tunarii” nu înţeleg de ce ar trebui senor Benitez să intre în istorie şi încearcă să le frângă zborul. Numai că ei nu reuşesc. Dar reuşesc alţii: Hull, West Ham, Fulham… Dacă ar putea, Dănciulescu i-ar şopti lui Xabi Alonso că un titlu se câştigă dacă baţi echipele mici. Numai că… Danciu e prea departe de Merseyşi oricum ţine cu United.

Apropo de United, o spun subiectiv şi realist în acelaşi timp: are cea mai frumoasă echipă din Premiere League. Într-o perioadă în care Ronaldo s-a blazat şi nu-şi mai găseşte motivaţia, driblingul şi punctul G(ol), apar mereu jucători care să bucure ochiul. Priviţi-l pe Rafael, acest puşti cu alură de compozitor nebun, inventat de Ferguson în dauna bătrânului Gary Neville, cum aleargă pe partea dreaptă de parcă ar fical de curse! Urmăriţi-l pe Park, coreeanul-minune care are de toate: tehnică, forţă, creier şi o condiţie fizică ce-ţi lasă impresia că poate juca trei meciuri puse cap la cap fără să respire. Admiraţi dorinţa lui Tevez de a demonstra că merită un loc de titular înaintea lui Berbatov şi Rooney! Lăudaţi eforturile lui Evra, probabil cel mai bun fundaş stânga din lume! Aplaudaţi-i pe Giggs şi Scholes, doi fotbalişti care se află la un pas de a intra în dicţionar ca explicaţii la cuvântul “legendă”…

Un fan Arsenal, Chelsea sau Newcastle ar putea găsi aceleaşi argumente pentru echipele lor. Lăsaţi-i măcar o perioadă  pe “miticii” noştri, cu toate şopârlele lor de prost gust şi încercaţi să gustaţi din meciurile Premiere League, pentru redescoperi civilizaţia, spectacolul, FOTBALUL!